Inima mare a cunoscutului om politic creștin Cristian Moisescu a încetat să mai bată. Moisescu s-a dat învins în lupta cu boala, noaptea trecută, la Spitalul Județean Clinic de Urgență Arad, unde se afla internat de ceva timp pentru a fi tratat pentru probleme grave de sănătate. Chiar inima sa a fost cea care l-a trădat pe Cristian Moisescu, intervențiile pe care le-a suferit pentru rezolvarea problemelor cardiace de care suferea dovedindu-se inutile.
Este dificil de rezumat în câteva rânduri destinul unui Om care i-a marcat prin prezența sa pe toți cei cu care s-a intersectat în existența sa pământească. Dascăl prin vocație, creștin prin definiție, a ieșit în stradă în Decembrie 1989 pentru a înlătura un regim opresiv care i-a marcat puternic familia. În noua democrație, Cristian Moisescu a continuat să se implice, convingându-i pe arădeni să-i acorde girul pentru a deveni primul primar ales după Revoluție, în 1992, la Arad. Și-a onorat mandatul cu aceeași determinare, discreție și mai ales, cinste desăvârșită care i-au caracterizat întreaga viață. Nu s-a mărginit în a-și manifesta credința doar în intimitate ci a avut ambiția și a reușit să transpună idealurile pe care le-a respectat cu sfințenie și în activitatea instituției pe care a condus-o și care, din inițiativa sa, poartă și astăzi inscripția „VIA, VERITAS, VITA”, adică, „CALEA, ADEVĂRUL ȘI VIAȚA”. Cristian Moisescu a fost singurul primar al Aradului, ales după Revoluția din `89, asupra căruia nu a existat nici o bănuială de corupție.
Cristian Moisescu a rămas un om al Cetății și în afara mandatului de primar. A fost membru fondator al Fundației universitare „Vasile Goldiș”, fiind până în ultimele sale zile și cadru didactic universitar la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”. A mai încercat să ajungă în fruntea Primăriei, reușind să pătrundă în Consiliul Local Municipal și i-a oferit un ajutor de netăgăduit actualului primar al Aradului în obținerea primului său mandat, în 2004, „bucurându-se” apoi de totala ingratitudine a acestuia. A activat și în mediul creștin, unde s-a bucurat de un respect deosebit din partea tuturor celor care l-au cunoscut. Și, pe cât a putut, a rămas un luptător care nu s-a înclinat decât în fața destinului implacabil care a decis să-i oprească acum, la acest început de an, drumul pământesc.
Cristian Moisescu a plecat spre o lume mai bună, lăsându-ne pe toți mai săraci și mai triști. Dumnezeu să îl odihnească în pace!



