Constantin Traian Igaș: Dacă vor avea succes merită să fie lăudați, dacă nu, sacrificați

art-traian-igasConstantin Traian Igaș se află la finalul a trei mandate de parlamentar, unul de deputat și alte două de senator. Intrat în Parlament din partea PDL, apoi ajungând să reprezinte noul PNL rezultat din fuziunea vechilor PDL și PNL, cu o carieră politică impresionantă în urmă, care a inclus și un portofoliu ministerial la Ministerul Administrației și Internelor, acum Constantin Traian Igaș privește campania electorală pentru alegerile din 11 decembrie cu detașare. În ciuda activității sale deosebite, el fiind de departe cel mai prolific senator arădean, a notorietății de care se bucură și a experienței politice, mici orgolii ale actualului lider arădean al PNL, care vizează în van de mulți ani un portofoliu de genul celui care a fost deținut de Igaș, au făcut ca el să nu mai fie inclus pe nici o listă de candidați. La ceas de bilanț al celor trei mandate parlamentare succesive, Constantin Traian Igaș face o trecere scurtă în revistă a activității sale dar și promite că va deveni mult mai vocal în partid dacă se va dovedi că tactica actualei conduceri nu va fi una de succes.

Igaș, un parlamentar apreciat de alegători

– Ce au însemnat cei 12 ani petrecuți în Parlamentul României?

– În primul rând vreau să le mulțumesc tuturor celor cu care am colaborat în cei 12 ani de Parlament unde m-am străduit să-i reprezint cu cinste pe alegătorii mei și să-mi fac datoria în așa fel încât să nu-i dezamăgesc. Am început activitatea în Parlamentul României ca deputat ales de Arad. Veneam într-un moment în care se dorea oarecum împrospătarea clasei politice iar pentru mine acest lucru a fost o șansă de a putea să mă exprim la nivel național. M-am adaptat destul de repede cu toate că nu este ușor să faci pasul de la nivel local la nivel central și într-un moment în care partidul din care făceam parte era la guvernare iar așteptările la adresa noastră erau destul de mari. M-am străduit să învăț din mers toate procedurile și modul de a comunica cu arădenii și în linii mari pot spune că am reușit, deoarece după patru ani de Camera Deputaților am candidat la Senat unde am obținut cel mai bun scor dintre toți senatorii PDL din țară, ceea ce mă face să cred că oamenii în bună parte au apreciat activitatea mea la București.

De trei ori în Parlament, candidând de pe locuri considerate neeligibile

– Cum ați ajuns de trei ori parlamentar, de fiecare dată candidând de pe locuri considerate neeligibile?

– Cert e că în 12 ani am avut posibilitatea să cunosc foarte multă lume și să fiu recunoscut de foarte multă lume, atât din viața publică cât și oameni din societatea românească. Practic dintr-un băiat tânăr plecat de la Pecica am devenit nu nume în politica românească care astăzi greu trece neobservat în spațiul public. Oamenii mă recunosc și în general nu am abordări negative la adresa mea. Eu am avut o șansă în politică. Am intrat în politică strict pentru Pecica. Nu mi-am dorit să fac politică dincolo de granițele orașului meu. Total întâmplător am ajuns să candidez la Consiliul Județean. La Camera Deputaților era nominalizată inițial o altă persoană să candideze, care a renunțat în ultimul moment. Eram în ședință de comisie de Cultură la Consiliul Județean, cu o oră înainte de prezentarea candidaților în conferință de presă, când am fost anunțat că voi candida pe locul trei la Camera Deputaților. Trebuie să spun că eu niciodată nu am candidat pe un loc considerat eligibil. În 2004, am fost pe locul trei iar scorul nostru estimat era de doi deputați și un rest. Am muncit mult în campanie și am reușit să intru în Camera Deputaților. În 2008, după ce inițial am fost desemnat pentru un colegiu din municipiul Arad iar pe Valea Mureșului nu dorea nimeni să meargă, am fost trecut pe colegiul de sud pentru Senat pe Valea Mureșului, nu neapărat pentru binele meu. Dacă reușeam, era perfect, dacă nu, îmi rupeam gâtul și asta era. În 2012, ce să mai vorbesc, totul era împotriva noastră. Dar am reușit de fiecare dată. În 2012, au fost două colegii de Senat neînchise de USL, printre care și al meu și toate așa-numitele resturi din toată țara s-au scurs în favoarea noastră.

Igaș, un parlamentar cu experiență și cu deschidere la problemele arădenilor

– Ați avut cea mai bogată activitate dintre toți parlamentarii arădeni. Cum ați reușit?

– În primul rând eu am avut în acest mandat două cabinete parlamentare, la Arad și Pecica, funcționale cu program inclusiv în ziua de sâmbătă în orașul Pecica. Oamenii au venit în audiență la mine în număr destul de mare, fiind recunoscut ca un parlamentar cu experiență și cu deschidere la problemele lor. O bună parte din întrebările și interpelările adresate guvernanților sunt probleme cu care oamenii se confruntă și care mi-au fost aduse la cunoștință. La fel și cu inițiativele legislative depuse în Parlament, multe dintre ele au fost preluări venite din propunerile celor care veneau în audiență. Unele au fost soluționate, altele nu. Și cred că puteau fi soluționate mai multe dar uneori reaua voință îmbinată cu incompetența unor funcționari publici nu a permis rezolvarea într-un număr mai mare a problemelor.

De la Pecica, în fruntea Ministerului de Interne

– Cum ați fost nominalizat pentru portofoliul Administrației și Internelor?

– Nominalizarea mea la Ministerul de Interne a fost făcută în urma unei analize a activității parlamentarilor din acea perioadă. Eu eram lider de grup și îmi place să cred că am gestionat perfect acel grup parlamentar al senatorilor democrat-liberali iar primul ministru și președintele României, care mă cunoșteau și aveam o colaborare bună cu ambii, mi-au cerut să mă alătur echipei guvernamentale. Totul s-a petrecut foarte rapid, practic în câteva ore am depus jurământul și am preluat cel mai greu minister dintr-un guvern. De fapt, a fost cât se poate de neașteptat și interesant. Era o duminică, înainte de ziua mea de naștere. Toată ziua am dat telefoane să pregătesc o mică petrecere, pentru miercuri, pentru că luni urma să plec la București, aveam treabă și marți, probabil mai rămâneam, ca șef de grup, să pregătesc săptămâna viitoare iar miercuri seara mă așteptam să fiu acasă de ziua mea. Luni dimineața am fost la București, iar la ora nouă am fost sunat de președintele Băsescu: „Bună dimineața, domnule senator, ați vorbit cu Emil?”. Am răspuns că nu. Mi-a spus că mă va contacta primul ministru, fără să spună despre ce este vorba. La ora 11, urma să conduc ședința de grup parlamentar când am fost apelat de premierul Boc, care mi-a propus să fac parte din executiv, în locul lui Vasile Blaga. M-a asigurat de tot sprijinul său și al președintelui. Inițial, am rămas surprins și l-am rugat să se gândească pentru că sunt în partid mulți oameni mult mai bine pregătiți. M-a sunat din nou și mi-a spus că eu sunt cel dorit pentru post. Culmea este că înainte să fiu anunțat de premier, numele meu era deja pe toate posturile ca înlocuitor al lui Vasile Blaga. Cam asta a fost, în aceeași zi am depus și jurământul iar seara mi-am încheiat-o în minister. Ziua mea de naștere am petrecut-o la București, în postura de ministru al Administrației și Internelor, într-o ședință de guvern. Această funcție pentru mine a fost o provocare uriașă, m-am confruntat cu probleme mari, le-am rezolvat pe cele mai multe și cred să pot să spun, în ciuda unor critici, că am plecat cu fruntea sus din minister, lăsând multe lucruri bune în urma mea.

Singurul care a respectat la toate procedurile de anunțare a candidaturii a fost învins de dictatura din partid

– Și totuși, în ciuda acestei vaste experiențe, nu mai candidați pentru un nou post de parlamentar. De ce?

– Pot spune că îndeplineam toate condițiile impuse de partid pentru a mă lansa într-o nouă candidatură. Ba mai mult, aveam o puternică susținere la baza partidului și în urma discuțiilor purtate cu foarte mulți membri de partid mi-am anunțat totuși intenția de a candida și a intra într-o nouă bătălie electorală. De fapt am fost singurul care am respectat toate procedurile de anunțare a candidaturii. Dar așa se întâmplă când orgoliul învinge rațiunea, de această dată a învins orgoliul președintelui de filială și lucrurile s-au tranșat într-un mod dictatorial, aș spune. Zarurile acum au fost aruncate. Așteptăm să vedem dacă decizia a fost una corectă sau nu. Cert este că în ceea ce mă privește am primit foarte multe semnale din teritoriu de profundă dezamăgire vizavi de întocmirea listelor. Vreau să mai spun încă o dată colegilor mei că nu am intenționat să plec din partid nici un moment, chiar dacă am avut numeroase propuneri de a candida pe listele altor partide sau chiar independent cu susținerea unor colegi.

Cine greșește, va plăti, chiar și la PNL

– Cum vedeți viitorul organizației arădene a PNL după alegeri?

– Sincer îmi doresc să avem un scor electoral bun ca să putem avea un cuvânt de spus în ceea ce privește guvernarea României, dar sunt suficient de experimentat să fiu rezervat în ceea ce privește succesul final, ținând cont de unele nesincronizări care ar putea vicia rezultatul în defavoarea noastră. Starea de spirit nu este una tocmai bună și asta mă face să fiu într-un final rezervat. Vorbim prea mult de schimbarea de cadre omițând că printre cei schimbați erau și oameni cu un mare potențial electoral. Urmărind de pe margine derularea campaniei electorale, observ o lipsă de entuziasm atât în rândul colegilor mei cât și în rândul electoratului nostru. Dacă rezultatele vor fi bune, meritul este al celor care conduc campania și ei trebuie aplaudați. Dacă nu, trebuie să fie sacrificați, politic vorbind, evident.

Comentarii

comentarii

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here