Fenomenul Astra ne oferă o lecție de istorie memorabilă. Centenarul Marii Uniri se desfășoară, în toată splendoare lui, pe aleile Muzeului în aer liber de la Sibiu. Un loc unic în România unde s-au creat toate condițiile prielnice pentru reconstituirea momentelor importante din vremea realizării Marii Uniri. ”Satul din timpul primului război mondial” este refăcut prin scene pline de emoție, în miljocul naturii generoase oferite de Pădurea Dumbrava Sibiului.
Soldații din compania de infanterie mărșăluiesc în cadența oferită de ritmurile tobelor de război, printre vizitatorii care se înghesuie să imortalizeze momentul. Prin tranșeele ridicate în fața dușmanului, se zărește chipul chinuit al ostașului român, care, cu pușca la umăr, apără granițele țării. Îmbrăcat în echipament de cânepă, rezistentă în fața vicisitudinilor vremii, cu caschetă din fier, pentru a rezista în fața gloanțelor inamice, în ițari și opinci, cu ranița în spate, soldatul a dus greul frontului din timpul Primului Război Mondial, suferind înfrângeri, dar și victorii, trăind însă cu speranța, că dacă va scăpa cu viața, va primi o palmă de pâmânt, așa cum i-a promis regele Ferdinand.
De asemenea, vizitatorii sunt încântați de șarjele cavaleriei românești, care trebuie să cucerească reduta dușmanului. În același timp, la o gospădărie din comuna Bolănești (județul Gorj), toboșarul anunță rechiziționarea fânului pentru front, dar și chemarea la oaste a tinerilor. Jandarmul rural, îmbrăcat în alb și cu chipiu albastru, care este un personaj cheie în satul românesc, pe timp de război, veghează la păstrarea ordinii printre oameni.
Într-o gospodărie din comuna Nereju, județul Vrancea, s-a gătit mâncare de război pentru soldații, încartiruiți, aici, unde este pregătită o vatră ”de front”. Se prepară un borș de porc cu macaroane.
Puțin mai departe, vedem o gheretă de grăniceri, reprezentând un post de vamă între Moldova și Transilvania, la gospodăria din Nereju.
Pentru întreaga scenă de război, au venit la Sibiu, meșteri din toată țara. Nicolae Beleiu, meșteșugar dogar din Munții Apuseni a realizat un instrumentar casnic, replică a celui folosit în timpul Primului Război Mondial. Ciprian Avram, din Sibiu, a construit, din tâmplărie, pichetele de grăniceri. Ion Rătezan, din Găleșoaia (județul Gorj), a realizat ceramică de uz gospodăresc, specifică satului oltenesc.
Fierari din Sadu (județul Sibiu) au ridicat ateliere de fierărit, pentru obiecte de uz gospodăresc, folosite în agricultură. Familia de rudari din satul Mălâncrav ( județul Sibiu) au construit un atelier pentru coșuri împletite din nuiele. Un alt atelier a fost prezentat de meșteri din Poiana Perișani (județul Vâlcea).
