PressHub.ro: Cetatea Ineului, bijuterie istorică a Aradului, are o nouă șansă de restaurare cu fonduri europene

Una dintre cetățile emblematice ale Transilvaniei, care l-a găzduit și pe Mihai Viteazul, are șansa să renască cu fonduri europene. Cetatea Ineului, bijuterie istorică a Aradului, aflată astăzi într-o stare avansată de degradare, ar putea fi reabilitată în cadrul unui proiect de revitalizare a edificiului transmis către Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional (POR), acum aflat în evaluare. Suma ce ar putea fi alocată din bani europeni este de maximum 5 milioane de euro. Autoritățile locale au mai avut tentative de a restaura Cetatea Ineului, tot cu fonduri europene, însă proiectul a eșuat pe fondul opoziției Consiliului Județean Arad. Mai exact, din cauza unor contre politice.

Până când va fi renovată cu fonduri europene, Cetatea Ineului este inclusă de primăria orașului în proiecte culturale, găzduind concerte și difuzări de filme în aer liber.

Primarul Ineului, pedepsit cu Cetatea

În 2012, când a fost ales primar al orașului Ineu, liberalul Călin Abrudan a încercat să transforme cetatea, aflată într-o stare de degradare avansată, într-un simbol al orașului. „Administrația publică locală a luat măsurile necesare pentru repararea urgențelor din cetate, pentru consolidarea structurii și stoparea degradării”, a explicat Călin Abrudan. A fost înlocuită țigla spartă, pentru că ploua prin acoperiș, au fost întăriți pereții pentru a nu cădea la propriu. Apoi, în oraș au sosit istorici care au realizat cercetări în Cetatea Ineului.

„Pe Valea Crișului, cetatea este cel mai important obiectiv turistic al județului, singura cetate de șes din Europa rămasă în picioare care nu a fost reabilitată” – Călin Abrudan

Primăria orașului Ineu a vrut să acceseze fonduri europene în cadrul unui proiect transfrontalier. A contactat un partener din Ungaria, un oraș din județul Bekes, Ineul urmând să beneficieze de o finanțare de 9 milioane de euro. În acest sens, autoritățile din Ineu au solicitat Consiliului Județean Arad o scrisoare de intenție care era necesară pentru acest proiect. Partenerul maghiar și-a obținut acordul și avea inclusiv semnătura premierului Viktor Orban. Numai că primarul Abrudan a avut o surpriză neplăcută: a fost refuzat de conducerea Consiliului Județean Arad.

cetate-ineu-in-2012-600x450
Cetate Ineu în 2012

Deputatul PSD-ist Florin Tripa, care locuiește în Ineu, susține că primarul i-a cerut ajutorul și îl blamează pentru eșec pe președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca (PNL).

„M-a contactat domnul primar al Ineului, Călin Abrudan, și m-a rugat să îl ajut la Ministerul Turismului, la domnul ministru Dobre. Domnul Cionca a refuzat orașului Ineu o scrisoare care nu costa vreun leu Consiliul Județean și nu am înțeles de ce. Primarul Ineului e în același partid cu domnul Cionca” – Florin Tripa, deputat

Primarul Abrudan confirmă refuzul colegului de partid.

„Da, într-adevăr, președintele Consiliului Județean a refuzat semnarea acestei scrisori de intenție, explicându-mi că pe fonduri transfrontaliere fiecare județ are o arie de interes. Am reușit în cele din urmă să depunem nota conceptuală după ce semnarea actului a fost făcută de ministrul Turismului”. – Călin Abrudan

Deși a fost declarat eligibil, proiectul nu a mai fost finanțat în final. Deputatul PSD Florin Tripa susține că CJ Arad a ales să susțină un alt proiect, pentru un drum transfrontalier, cu toate că în apropiere se află drumul național Chișineu Criș-Vărșand.

„Pentru această axă exista la dispoziția județelor de graniță din România și Ungaria suma de 24 de milioane de euro. Deși proiectul privind Cetatea Ineului a fost singurul depus în județul Arad, iar din suma de 24 de milioane s-au cheltuit doar 5 milioane de euro, această investiție nu a primit finanțare dintr-un motiv halucinant. Am fost informați că domnul Cionca a purtat negocieri, care nu știm cât sunt de legale, cu alți președinți de Consilii Județene, ca Aradul să nu primească nici un leu pe această axă. Motiv pentru care, deși avem vreo 19 milioane de euro necheltuite, Cetatea Ineului a rămas fără finanțare, din cauza înțelegerilor oculte dintre Cionca și omologii săi, banii respectivi urmând să fie împărțiți pe alte axe” – Florin Tripa

Situația a fost gestionată de Consiliul Județean Arad, care a decis că tronsonul de drum este mai important decât cetatea. A fost întocmit un proiect de hotărâre de către Consiliul Județean Arad, supus la vot consilierilor, care l-au votat.

Iustin Cionca, președinte al Consiliului Județean Arad, respinge acuzațiile deputatului PSD și ale colegului de partid și transferă responsabilitatea către consilierii județeni. Cionca spune că de fapt consilierii județeni au votat finanțarea pe fonduri transfrontaliere a drumului Curtici – Sânmartin – Socodor – Nădab, considerând că acest proiect de 13,8 milioane de euro este mai benefic pentru Arad decât Cetatea Ineului.

„Culmea, suntem interpelați de deputatul PSD Tripa că respectăm hotărârea Consiliului Județean și vrem să modernizăm drumurile. Ne întreabă de ce nu am recomandat Cetatea Ineu în locul drumurilor sau complementar cu ele. Dacă ar fi citit, deputatul Tripa învăța că orice alt proiect depus de altcineva ar putea diminua fondurile destinate modernizării drumurilor transfrontaliere. Asta înseamnă fie că am fi renunțat la repararea și modernizarea celor 33 km de drum județean, fie că ar trebui să pună Consiliul Județean cofinanțare pentru drumuri respective, echivalentul banilor pierduți, adică milioane de euro” – Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad

Tot el îi acuză pe parlamentarii arădeni că puteau să găsească soluții pentru Cetatea Ineului. „Câți bani a adus deputatul Tripa pentru Cetatea Ineu, de la Guvern? Nu a adus nimic și a luat și din ce am avut. Putea cuprinde Cetatea Ineu în Masterplanul Național de Turism, așa cum alții au reușit în județele lor.”

Culmea este că, deși s-a blocat finanțarea Cetății pentru drumul județean, acesta nu a fost reabilitat nici acum.

POR salvează Cetatea Ineului

Primăria orașului Ineu a încercat din nou și a depus un proiect de finanțare pentru reabiltarea Cetății Ineului pe Programul Operațional Regional. Dar pe această linie de finanțare va accesa doar 5 milioane de euro, față de aproape dublu, cât ar fi putut câștiga pe proiectul transfrontalier care a fost blocat de Consiliul Județean Arad.

„Proiectul a fost depus în cadrul priorității de investiții 5.1 Apelul 2. Deocamdată, contractul a fost transmis la Autoritatea de Management pentru POR în 30 ianuarie 2019” – Ciprian Stan, specialist relații publice ADR Vest

Cetatea Ineului are din nou șanse reale de a fi reabilitată.

„Județul Arad are câteva cetăți remarcabile, moștenire pe care trebuie să fim capabili să o onorăm. Amintesc aici cetățile de la Radna, Șiria, Ineu și nu în ultimul rând, Cetatea Aradului. Dacă pentru celelalte se pare că soluția pentru a le renova și a le reda strălucirea din vremurile bune trebuie să mai aștepte, iată că pentru Cetatea Ineului, cu efort, pricepere administrativă și valorificând șansa unei finanțări europene, se ivește o ocazie pe care nu trebuie să o ratăm. Asociația pentru Reformă Civică și Democrație a sprijinit, sprijină și va sprijini toate eforturile celor care sunt atașați de valorile culturale ale Aradului, care arată respect pentru tradițiile acestor locuri și care vor să redea vechea strălucire unor vestigii ale trecutului, așa cum este și Cetatea Ineului” – Samuel Caba, președinte al Asociației pentru Reformă Civică și Democrație din Arad

cetate-ineu-2-600x450

Mihai Viteazul s-a odihnit la Ineu

Cetatea Ineului se află chiar în centrul orașului și trebuie reabilitată pentru a putea fi introdusă în circuitul turistic. Atestată documentar în 1295, a fost construită în mijlocul unui cnezat românesc. A fost mănăstire a călugărilor franciscani, menționată în listele papale, iar în secolul al XV-lea, «Episcopia grecească neunită». A făcut de asemenea parte din lanțul de fortificații de apărare al lui Iancu de Hunedoara.

În anul 1554, cetatea a devenit centru de sangeac otoman, iar în 22 octombrie 1595 garnizoana otomană de la Ineu a fost silită să capituleze.Studiul istoric al cetății elaborat de dr. arh. Teodor Octavian Gheorghiu, expert al Ministerului Culturii și Cultelor, menționează că în anul1599 cetatea intra în stăpânirea lui Mihai Viteazul și este numit un pârcălab al Zărandului.

Potrivit legendei, Mihai Viteazul a trecut prin această cetate în drum spre Praga și s-ar fi odihnit sub un copac uriaș.

Ineul a fost prezentat prima oară în lucrarea Seyahatname a vestitului călător turc Evlia Celebi, care l-a vizitat în vara anului 1660:«Cetatea Ineu este o cetate de formă pătrată, așezată pe malul râului Criș, are bastioane mici de piatră pe latura de miazăzi… în interiorul cetății se află cetatea nouă… E o mică cetățuie frumoasă… În cele patru colțuri sunt patru turnuri solide, cu acoperiș de scânduri și cu ziduri late de douăzeci de picioare. Această cetate interioară are o poartă ce dă spre apus și șanțul acesteia e plin cu apa râului».

Cetatea a avut nevoie de lucrări de consolidare și chiar de modernizare, după ce turcii au distrus-o parțial. În perioada 1645-1655, cetatea a fost reconstruită după planurile lui Gavril Haller, care a studiat arhitectura militară în Italia și a adoptat soluții originale adecvate stilului Renașterii târzii. În 1691, armata austriacă a pus stăpânire pe cetate, dar nu a distrus-o. Apoi cetatea a rămas în părăsire, fiind restaurată prima oară în 1870.

Ineul a devenit un important centru economic, politic și cultural, fiind și reședință episcopală, aici editându-se și cărți. Conducerea Primăriei Ineu spune că ultima restaurare a Cetății Ineului a avut loc în anii 1975-1976. După Revoluția din decembrie 1989, Cetatea Ineului a fost vandalizată.

Concerte și filme în Cetatea Ineului

Primarul Ineului, Călin Abrudan, a început promovarea evenimentelor culturale în Cetatea Ineului, chiar dacă aceasta nu este încă reabilitată. Astfel, anul trecut, cu ocazia zilelor orașului, în cetate au avut loc diverse spectacole. Văzând că locuitorii sunt încântați, a decis ca proiecțiile de filme în aer liber, care aveau loc în parcul central din oraș, să fie mutate în cetate. Vestea s-a răspândit și în Cetatea Ineului au venit locuitori de pe toată Valea Crișului, la filme, concerte și chiar piese de teatru, după cum puteți vedea în clipurile de mai jos.

„Și în acest an, în Cetatea Ineului vor avea loc evenimente culturale. Cu ocazia zilelor orașului Ineu, o zi va fi dedicată cetății”, arată primarul Călin Abrudan.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Arad24.net în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Vizual pentru disclaimer - Press Hub

Comentarii

comentarii

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here