DNA, ANI și Cattani

editorial sorinAsistăm la seria de anchete și cercetări, demarată cu un elan aproape pionieresc, căreia îi cad victime importanți oameni politici, șefi de consilii județene și primari de mari orașe care, acum, întâmplător sau nu, aparțin politic de PSD. DNA și ANI se întrec în dezvăluiri și dosare deschise pe numele marilor corupți descoperiți peste noapte dintr-un mediu în care ei își făceau treburile la lumină de ani de zile. Pentru aplauzele din peluză nu încetează nici marile dosare și dosărașe din lumea fotbalului care vizează în continuare personaje care, tot de mulți ani, epatează fără jenă cu mormane de bani și apariții publice agramate și penibile de cele mai multe ori. Celebrul inspector Cattani ar trebui să fie invidios din colțul lui de lume pe epigonii din România, vezi Doamne, europeană.

Fără a nega importanța combaterii flagelului corupției, să ne uităm puțin la esența câtorva dintre așa-zisele bombe de presă din ultimele zile, legate de noile dosare ale marilor corupți roșii. I se reproșează, printre altele, președintelui de consiliu județean Mehedinți traficul de influență prin care acesta ar fi negociat numirea șefului poliției județene într-un înalt post din IGP sau MAI. Voci de reporteri indignați acuză traficul de influență din chiar biroul premierului Ponta. Dar, dacă stăm strâmb și judecăm drept, nu putem să nu vedem că exact aceeași metodă a stat la baza promovării unor oameni din județe spre înalte funcții, și mă refer strict la profesioniști care și-au făcut datoria în acele funcții. Oare cum au ajuns cel puțin trei dintre șefii poliției județene arădene, și mă refer la Ilie Cernat, Mihai Stoica sau Ion Dascălu, în funcții înalte dacă nu au beneficiat și de o vorbă bună din teritoriu care le-a permis să-și valorifice apoi experiența? Sau Marcel Lucaciu, un profesionist în sistemul ISU, sau deja celebrul Coldea de la SRI, ca să rămânem la arădeni, sau, extinzând aria discuției, chiar dr. Raed Arafat, care au fost promovați beneficiind, la un moment-dat, și de umbrela politică. Și exemplele pot continua.

Este ușor să faci circ pe spatele luptei anti-corupție, scoțând la lumină așa-zise fapte care, fără a discuta dacă este bine sau nu, reprezintă de fapt o practică curentă în ultimii 25 de ani, indiferent cine a dat guvernul sau cine s-a aflat la putere. Pe această bază, putem umple arestul DNA cu, practic, cam toți actualii sau foștii lideri politici locali, județeni sau naționali, fără însă ca fenomenul corupției adevărate să se simtă într-adevăr amenințat.

Deci, lansăm o provocare pentru DNA, ANI și alte organe de cercetare: ori aplicați același tratament tuturor, pe baze de genul celor de mai sus, ori lansați o campanie adevărată, pe fapte reale de corupție, indiferent de autori și poziția lor în stat, bazată pe autentice infracțiuni de trafic de influență, nu pe amărâtul de lobby politic care, imoral, este drept, a ajuns deja o practică prea iubită de clasa politică românească în ansamblul ei pentru a fi distrus de jenante anchete penale „chirurgicale”, direcționate doar spre anumite personaje și care ignoră fenomenul în ansamblul său.

Poate, maturizarea clasei politice românești, așteptată cu vreo două decenii peste ce a prezis la vremea sa Silviu Brucan, va rezolva mult mai firesc și această practică de lobby, nereglementată dar foarte prezentă în societatea românească de azi. Și așa, vom ajunge să-i vedem după gratii și pe adevărații mari corupți și corupători ai României.

Comentarii

comentarii

2 COMMENTS

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

16 + 12 =