Martirii Aradului, șterși de pe harta Revoluției

5377-106684-florinhornoiu_revolutie1922decÎmplinirea unui sfert de veac de la Revoluția din decembrie 1989 aduce o palmă urâtă pe fața Aradului, al doilea mare oraș al țării, reședință de județ, care s-a ridicat împotriva dictaturii comuniste. Reamintim faptul că meritele Aradului, ca oraș unde revoluționarii s-au ridicat împotriva comunismului, marcând, în noaptea de 21/22 decembrie 1989, momente de înalt dramatism care, doar prin curajul, determinarea și înțelepciunea celor implicați au condus la evitarea unui adevărat masacru, au mai fost puse la îndoială. A fost nevoie de mai mulți ani până când statutul Aradului de oraș martir al revoluției să fie recunoscut ca atare, în timp ce alte localități din țară care au avut merite mult mai mici în succesul revoluției reușiseră să-și adjudece fără argumente indubitabile acest titlu.
Acum, la 25 de ani de la Revoluție, o ordonanță a Guvernului Ponta, menită să aducă o curățire a rândurilor adevăraților revoluționari de cei care au ajuns la acest titlu pe nedrept, tinde să nedreptățească în bloc pe revoluționarii arădeni. Ordonanța, publicată în Monitorul Oficial la finele anului trecut, instituie un nou titlu, cel de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”, doar pentru acei revoluționari care au condus mase de oameni împotriva regimului comunist înainte de căderea lui Ceaușescu și doar în acele localități unde au fost consemnate victime ale represiunii înainte de fuga dictatorului. Altfel spus, urmând logica acestui act normativ, Aradul ar fi omis din rândul orașelor unde s-a pornit Revoluția pentru că… nu au fost victime înainte de amiaza zilei de 22 decembrie 1989.
Mii de oameni care au ieșit cu curaj în stradă la Arad în 21 decembrie 1989 pentru a se alătura revoluției de la Timișoara, apoi au rezistat în fața actualului Palat administrativ în fața TAB-urilor armatei, au reușit apoi să dezamorseze ordinele criminale prin care s-a încercat eliberarea pieței și au prins dimineața de 22 decembrie pe posturi, pentru a întâmpina apoi masele de arădeni venite să se alăture Revoluției, își văd rolul negat de un act normativ al Guvernului, bine intenționat în teorie dar discriminatoriu în practică. Succesul Revoluției, la Arad, a stat chiar în faptul că revoluționarii au reușit să-și păstreze pozițiile, respingând intimidările și provocările, dând astfel un semnal al schimbării care a condus la succesul Revoluției din decembrie 1989.
Ordonanța de urgență care vrea să reglementeze statutul adevăraților revoluționari nu este încă însoțită și de norme de aplicare. Surse demne de toată încrederea ne-au asigurat că există dialog pentru rezolvarea problemei revoluționarilor arădeni, astfel încât actul normativ să nu se refere doar la revoluționarii din Timișoara și București, ci la toți cei care prin curajul și meritele lor au condus la răsturnarea de regim din decembrie 1989 în România. Și arădenii au un rol major în acest mecanism revoluționar prin faptul că au avut îndrăzneala de a sări în ajutorul timișorenilor atunci când în alte părți ale țării se știa despre Revoluție doar din celebrele comunicate ale lui Ceaușescu.
Vom reveni.

 

Răspunde

Introduceți comentariul
Introduceți numele dumneavoastră aici