Reportaj VIDEO: Furia anti-imigranţi de la Ditrău se pliază peste cel mai clasic tip de exploatare

Átlátszó Erdély, unul dintre partenerii noștri media, a publicat zilele trecute un reportaj video depre situația din Ditrău.

La adunarea comunală la care localnicii şi-au propus să clarifice situaţia creată pe marginea angajării celor doi brutari din Sri Lanka au ieşit la suprafaţă conflicte mai vechi.

Sâmbătă dimineaţa în faţa Casei de Cultură „Kőrösi Csoma Sándor” de la Ditrău se adună poliţişti cu veste reflectorizante. În jurul clădirii din centrul comunei e hărmălaie mare. Mulţi ascultă discuţia aprinsă la boxe, stând în curte sau pe coridoare; înăuntru, în sala de spectacole, n-ai putea scăpa nici un ac.

În timp ce în sală tensiunea devine palpabilă, primarul comunei, Puskás Elemér, începe să vorbească în faţa camerelor de luat vederi cu vocea pierdută, înghiţindu-şi parcă lacrimile.

Mica comunitate s-a trezit peste noapte în centrul unui scandal de amploare şi deocamdată nu se ştie în ce direcţie va conduce această adunare disputa legată de angajaţii străini.

Miza este mare: în joc se află percepţia creată nu doar despre locuitorii din Ditrău, ci din întregul Ţinut Secuiesc şi, implicit, despre comunitatea maghiară din Transilvania.

Nemaivorbind despre faptul că Avocatul Poporului şi poliţia s-au sesizat deja în legătură cu anumite afirmaţii făcute de-a lungul discuţiilor. Nu-i deloc totuna dacă această adunare va înrăutăți sau nu situaţia suspecţilor.

Iniţial pusese în vedere o acţiune şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, însă luni preşedintele instituţiei, Asztalos Csaba, i-a comunicat portalului „Átlátszó Erdély” că plângerile au fost redirecţionate către Inspectoratul de Poliţie din judeţul Harghita şi acestea se vor întoarce la C.N.C.D. doar dacă în acest caz nu va demara urmărirea penală.

Balamuc pe Facebook

Povestea pe scurt: după ce nu a găsit forţă de muncă corespunzătoare în localitate, o întreprindere locală, Brutăria „Ditrău”, care are 90 de angajaţi, a fost nevoită să aducă doi brutari calificaţi din Sri Lanka.

Cei doi brutari, Don Prasanna Piumal, în vârstă de 22 ani şi Amarashinga Archchilage Mahinda, în vârstă de 49 de ani, ambii angajaţi legal, cu permis de muncă, au sosit la Ditrău pe 15 ianuarie şi au început să lucreze imediat.

Despre sosirea celor doi a aflat toată comuna; în scurt timp a apărut pe Facebook un grup închis, denumit „Vrem un Ditrău fără migranţi”, grup în care, preţ de câteva zile, a escaladat o adevărată demenţă anti-imigranţi, aparent necontrolată de vreun moderator: membrii au publicat sute de comentarii rasiste, impregnate de ură şi ameninţări.

Preotul capelan roman-catolic este portavoce a malcontenţilor

În urma ameninţărilor, patronul brutăriei a fost nevoit să-i mute pe cei doi brutari; iniţial într-o comună din apropiere, Lăzarea, iar apoi într-un bloc din Gheorgheni. Miercurea trecută, când s-a ţinut şedinţa lunară a consiliului local, la faţa locului au apărut 150-200 de localnici nemulţumiţi. Atunci primarul Puskás Elemér le-a promis că situaţia celor doi va fi discutată în cadrul unei adunări comunale.

În fruntea grupului de nemulţumiţi se află capelanul romano-catolic Bíró Károly: potrivit enoriaşilor din Ditrău, în încheierea slujbei de duminică, el a atras atenţia asupra pericolelor pe care le poartă venirea „străinilor”. Preotul capelan a făcut apel la populaţie să i se adreseze primarului pentru a solicita rezolvarea situaţiei create.

Din relatările de presă reiese că, înainte de şedinţa consiliului local, preotul a rostit un discurs aprins despre soarta neamului secuiesc şi despre nedreptăţile pe care acesta le-a îndurat. Malcontenţii s-au îndreptat către casa de cultură, unde s-a desfăşurat şedinţa de consiliu, pornind de la biserica catolică.

Arhiepiscopul pensionar Jakubinyi György a condamnat pe un ton neobişnuit de dur evenimentele de la Ditrău, dar mai ales rolul jucat de preotul capelan: „Preotul capelan al parohiei Ditrău, Bíró Károly, s-a implicat într-un conflict care îi depăşeşte competenţele şi poziţia lui nu coincide cu punctul nostru de vedere”, se arată în comunicatul dat publicităţii săptămâna trecută.

S-a iscat o discuţie surprinzător de constructivă

Date fiind premisele, nu-i de mirare că ziariştii ajunşi la Ditrău se pregăteau să asiste la o adunare furtunoasă, înţesată de sloganuri rasiste şi xenofobe.

Discuţiile s-au desfăşurat însă pe un ton neaşteptat de reţinut şi constructiv, cei care au luat cuvântul au zugrăvit o imagine relativ echilibrată şi nuanţată a problemelor cu care se confruntă comunitatea. După atacurile furibunde de pe Facebook, am avut senzaţia că am nimerit în mijlocul unei reuniuni sindicale.

În scurt timp a reieşit că în spatele disputei legate de brutarii străini se ascunde un conflict mult mai adânc, acutizat de circumstanţe, născut între Köllő Csaba, patronul firmei care administrează brutăria din Ditrău, AGM Eco Corporate SRL, şi localnicii angajaţi la brutărie.

Oamenii susţin că în localitate ar exista forţă de muncă calificată, numai că Brutăria „Ditrău” refuză să le ofere salarii decente şi să le acorde respectul cuvenit. Din această cauză, fluctuaţia este deosebit de mare: în doar câţiva ani, la întreprinderea cu 90 a angajaţi s-au încheiat şi s-au reziliat trei mii de contracte de muncă, s-a afirmat la adunarea comunală. În prezent, la brutărie lucrează 18 localnici din Ditrău.

Lucrătorii sunt angajaţi pe salarii derizorii şi pe mai puţine ore decât timpul efectiv lucrat, iar apoi sunt forţaţi să lucreze până la extenuare. Nu se respectă prevederile legale referitoare la plata orelor suplimentare şi la acordarea zilelor de repaus; mai mult, angajaţii sunt adesea umiliţi, susţin localnicii.

Condiţiile de muncă sunt acum verificate de Inspectoratul Teritorial de Muncă din judeţul Harghita. În baza datelor publice referitoare la firmă, Ziarul Financiar apreciază că 90 de angajaţi lucrează pe salariu minim. În 2018, cheltuielile cu personalul de 83 de angajaţi au ajuns la 1,95 milioane de lei, ceea ce, după calculele ZF, echivalează pentru fiecare angajat cu un salariu brut de 1958 lei, adică un câştig net de 1194 lei. Precum reiese şi din materialul video de mai sus, localnicii consideră că echitabil ar fi un salariu net de cel puţin 1500 de lei. Din datele furnizate de firmă mai reiese că în 2018 cifra de afaceri a firmei a crescut cu 11 la sută faţă de anul anterior, ajungând la 11,7 milioane de lei (2,4 milioane de euro). Pentru anul 2018, compania a declarat o rată a profitului de 3 %, adică 375 000 de lei (74 000 de euro).

Update 14:50, 4.02.2020 Inspectoratul Teritorial de Muncă din judeţul Harghita a amendat Brutăria „Ditrău” cu 10 000 de lei pentru neregulile constatate cu ocazia controlului efectuat luni.

Pentru a înţelege mai bine situația creată, e important să conştientizăm că este vorba despre o comunitate mică: toată lumea îl cunoaşte pe omul de afaceri în cauză; în comună au ajuns să se confrunte prieteni din copilărie şi rude apropiate. În plus, foarte mulţi dintre locuitorii comunei au lucrat de-a lungul anilor la brutăria din localitate.

Srilankezii sunt doar ultima picătură care au umplut paharul

Un detaliu important: maniera în care se lucrează la Brutăria „Ditrău” este o practică obişnuită în tot Ţinutul Secuiesc. Faptul că multe întreprinderi refuză să plătească salarii decente contribuie din plin la emigrarea în masă a forţei de muncă calificate, mai reiese din spusele sătenilor.

Prin prisma acestor fapte, localnicii au resimţit angajarea celor doi srilankezi ca o nouă palmă peste faţă. Comunitatea consideră că gestul patronului poartă un mesaj clar: nu speraţi să primiţi salarii decente! Dacă nu vă place, vă vom înlocui cu forţă de muncă adusă din străinătate.

Precum au spus mai mulţi localnici, ei nu consideră că apariţia celor doi brutari străini în sine ar reprezenta o ameninţare. Însă dacă alţi întreprinzători locali văd că această practică funcţionează, există pericolul ca străinii să vină în masă în localitate, respectiv în Ţinutul Secuiesc, iar localnicii vor fi nevoiţi să-şi caute de lucru pe alte meleaguri dacă vor să-şi întreţină familiile.
Participanţii la adunare s-au simţit ofensaţi de faptul că Köllő Csaba nu a fost prezent la discuţii şi nu a răspuns personal la critici. El a ales să expună opinia companiei printr-o scrisoare, cerându-şi scuze pentru că a omis să se consulte cu localnicii înainte de a-i angaja pe cei doi srilankezi.

În acelaşi timp, el i-a făcut şi o ofertă comunităţii: dacă reuşeşte să angajeze în viitorul apropiat cinci brutari din localitate, va renunţa să mai aducă şi alţi lucrători străini. Patronul a anunțat totodată mutarea celor doi srilankezi la secţia de patiserie, unde nu vor avea legătură directă cu fabricarea pâinii. Pe marginea acestei afirmații, CNCD s-a autosesizat, însă în cele din urmă nu a demarat cercetările, întrucât compania şi-a retras promisiunea de a-i muta pe cei doi.

Cauza este propaganda anti-migranţi

La escaladarea tensiunilor pe Facebook a contribuit, cel mai probabil, şi faptul că cei mai mulţi secui urmăresc mass-media din Ungaria. Dat fiind că în presa publică şi cea proguvernamentală de la Budapesta abia dacă mai găseşti altceva decât ameninţări cu migraţia ilegală şi presupusele crime comise de imigranţi, prejudecăţile oricum existente au fost accentuate, iar discursul rasist, xenofob şi segregaţionist a fost legitimat.

În grupul creat pe Facebook, care a stârnit de fapt scandalul de la Ditrău, apar cu o frecvenţă remarcabilă argumente induse de guvernul maghiar în legătură cu refugiaţii şi imigranţii ilegali, respectiv discursul preluat de presa maghiară proguvernamentală. Deşi, în mod vădit, vorbitorii s-au controlat în prezenţa jurnaliştilor, cei prezenţi au primit aprobator şi cu amuzament afirmaţiile cu mesaj xenofob.

O consecinţă a faptului că presa publică din Ungaria creează o imagine foarte simplistă a unor fenomene sociale complexe este şi că această comunitate îşi reprezintă în acelaşi mod simplist problemele reale, din care fac parte modelul economic bazat pe exploatarea forţei de muncă şi pe menţinerea salariilor la un nivel scăzut, emigrarea în masă, îmbătrânirea populaţiei, dar şi apariţia lucrătorilor străini, care întruchipează figura „veneticului”.

Brutăria nu cedează

Nici după adunarea de sâmbătă nu sunt semne că atmosfera s-ar detensiona. Brutăria „Ditrău” a anunţat pe pagina sa de Facebook că oferta nu mai e valabilă: brutarii nu vor fi mutaţi, iar compania nu renunţă la angajarea altor lucrători străini.

În comunicat se precizează că reprezentanţii companiei sunt în continuare de părere că principala cauză a conflictului constă în prejudecăţile localnicilor, şi nu în politicile privind forţa de muncă ale companiei.

Situaţia se complică prin faptul că, între timp, ambasada republicii Sri Lanka, preocupată de securitatea fizică a cetăţenilor săi, a luat legătura cu cei doi brutari. Astfel, conflictul poate deveni internaţional, iar cei doi brutari, pe care angajatorul a încercat până acum să-i ţină departe evenimente, au devenit conştienţi de potenţialul pericol.

Întrebarea este cum se vor descurca cei doi brutari în toiul acestui conflict, în care au picat fără să aibă de fapt vreo legătură cu el.

Operator: Fodor Zsuzsanna, editor imagine: Csont Zsombor, reporter: Sipos Zoltán

Poza principală: preotul capelan al parohiei Ditrău, Bíró Károly la adunarea comunală

 

Articol original: https://atlatszo.ro/ro/romana/furia-anti-imigranti-de-la-ditrau-se-pliaza-peste-cel-mai-clasic-tip-de-exploatare-reportaj-video/

Răspunde

Introduceți comentariul
Introduceți numele dumneavoastră aici